duminică, 9 ianuarie 2011

A fost o vreme cand ...



A fost o vreme cand credeam in eroii din basme, in zane si in faptul ca Binele invinge intodeauna.
A fost o vreme cand eram tot timpul fericit, indiferent de cate lacrimi varsam.
A fost o vreme cand credeam ca Universul este cuprins intre marginile satului in care traiam, gradinita si padurea vejnic batrana.
A fost o vreme in care priveam din departare turlele Bisericii si aspectul padurii precum valurile unei mari agitate pe colinele dealurilor dimprejur.
A fost o vreme cand intins pe spate in iarba verde priveam norii care capatau forme ciudate, si totusi cunoscute.
A fost o vreme cand seara, desi imi era teama de intuneric ieseam sa privesc sclipirea stelelor.
A fost o vreme cand credeam ca tineretea fara batranete este posibila, ca nu am sa mai cresc si ca cei dragi vor ramane asa cum ii stiu dintodeauna, vesnic tineri.
A fost o vreme cand rugaciunea de seara si cititul nu lipseau din ritualul dinaintea culcarii.
A fost o vreme cand timpul nu trecea pe langa mine, parca nu mi se scurgea printre degete, parca nu ma abandona in uitare.
A fost o vreme cand pentru fiecare palma primita varsam lacrimi, ma caiam, dar nu ma resemnam.
A fost o vreme cand sa cad si sa ma ridic era la ordinea zile.
A fost o vreme cand puteam sa plang linistit cand lovit ma ridicam si imi continuam drumul.
A fost o vreme cand visam la orice si a doua zi credeam in visul meu.
A fost o vreme cand iubeam toata lumea si ei ma iubeau.
A fost o vreme cand urmarind-o toata ziua ii aratam ca o plac, poate chiar ca o iubesc, desi mai mult ca sigur nu stiam ce insemna iubirea.
A fost o vreme cand puteam sa ma comport ca un copil fara ca cineva sa ma judece.
A fost o vreme cand credeam ca a fi politicos si a-i respecta pe ce din jur imi aduce respectul lor.
A fost o vreme cand credeam ca toti oamenii sunt buni indiferent cat de rai pareau la prima vedere.
A fost o vreme cand orice greseala facuta nu ma urmarea prea mult timp, iar consecintele erau fie minime, fie, de cele mai multe ori, inexistente.
A fost o vreme cand ulita pe care ma jucam toata ziua era cel mai frumos loc de pe pamant.
A fost o vreme cand luam totul asa cum era, cand nu eram atent la detalii, cand nu interpretam.
A fost o vreme cand credeam ca eram pregatit sa dau piept cu viata, s-o infrunt.
A fost o vreme cand ma grabeam sa cresc.
A fost o vreme ...

15 comentarii:

  1. ...cand vorbele nu dureau asa de tare.
    A fost o vreme cand nu asteptam cuvinte, ci doar o imbratisare.
    A fost fost o vreme cand inima mi-a luat-o la goana......
    A fost o vreme cand pe masura ce dorinta crestea...distanta dintre noi disparea.

    RăspundețiȘtergere
  2. a fost o vreme...si acum? unde sunt majoritatea?
    nu ,,crestem'' nici unul dintre noi indeajuns ca sa recunoastem ca ,,a fost o vreme''....

    RăspundețiȘtergere
  3. A fost o vreme cand toate astea erau asa, insa acum, multe dintre ele s-au schimbat ....

    RăspundețiȘtergere
  4. a fost o vreme cand cruzimea imi era stapana
    a fost o vreme cand simteam dureri fara sens
    a fost o vreme cand vedeam doar Cerul fara Luna
    a fost o vreme cand ma simteam marunt si sters
    .......acum pare sa fie vremea luptelor aprinse
    acum parem sa fim doar simpli visatori
    acum parem sa ne lovim de usi inchise
    acum parem ca jefuim din vise doar comori..

    RăspundețiȘtergere
  5. Fain exprimate. Dar se nasc si multe intrebari....

    RăspundețiȘtergere
  6. Intodeauna se vor naste intrebari, iar de cele mai multe ori nu vom reusi sa le gasim raspunsul...

    RăspundețiȘtergere
  7. a fost o vreme cand...dar am crescut si cu fiecare zi ce trece devin mai puternica, pot sa infrunt ce-mi iese in cale si sa izbandesc!

    RăspundețiȘtergere
  8. Izbandesti intodeauna? Sau inca nu esti chiar atat de puternica?

    RăspundețiȘtergere
  9. eu zic ca @aA este foarte puternica,nu puternica!

    RăspundețiȘtergere
  10. ti-am spus ca ai o imaginatie vasta.in cateva randuri ai reusit sa cuprinzi tot farmecul si vraja copilariei...desi multe din ele s-au schimbat,eu simt nevoia sa le pastrez k pe niste amintiri,acolo undeva in adancul inimii mele,k atunci knd ma lovesc de ceva prea inalt in viata sa fac apel la aceste amintiri,k sa uit k am crescut...refuz sa cred...vreau sa ma complac in postura de copil

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu inca ma straduiesc sa pastrez cat mai multe din ele asa cum erau candva. Daca s-au schimbat sa le aduc la forma initiala. Cum poti fi mai fericit decat fiind copil mereu?

    RăspundețiȘtergere
  12. scorpio, multu frumos, nu-s mereu asa si nu izbandesc mereu. dar imi sterg lacrimile si merg inainte indiferent cat de greu imi e!

    RăspundețiȘtergere
  13. a fost o vreme cand lucrurile erau la fel ca astazi,dar noi le vedeam altfel

    RăspundețiȘtergere
  14. ...a fost o vreme cand nu te gandeai ca trebuie sa gandesti...;))
    era frumos,nu?
    lasa...toata anotimpurile cu frumusetea lor;;)
    e cam brusca trecerea asta de la primavara la vara,totusi..dar cu timpul te vei obisnui si vei uita total sa te mai gandesti la ea..:)

    RăspundețiȘtergere