Se afișează postările cu eticheta dezamagire. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta dezamagire. Afișați toate postările

duminică, 9 ianuarie 2011

A fost o vreme cand ...



A fost o vreme cand credeam in eroii din basme, in zane si in faptul ca Binele invinge intodeauna.
A fost o vreme cand eram tot timpul fericit, indiferent de cate lacrimi varsam.
A fost o vreme cand credeam ca Universul este cuprins intre marginile satului in care traiam, gradinita si padurea vejnic batrana.
A fost o vreme in care priveam din departare turlele Bisericii si aspectul padurii precum valurile unei mari agitate pe colinele dealurilor dimprejur.
A fost o vreme cand intins pe spate in iarba verde priveam norii care capatau forme ciudate, si totusi cunoscute.
A fost o vreme cand seara, desi imi era teama de intuneric ieseam sa privesc sclipirea stelelor.
A fost o vreme cand credeam ca tineretea fara batranete este posibila, ca nu am sa mai cresc si ca cei dragi vor ramane asa cum ii stiu dintodeauna, vesnic tineri.
A fost o vreme cand rugaciunea de seara si cititul nu lipseau din ritualul dinaintea culcarii.
A fost o vreme cand timpul nu trecea pe langa mine, parca nu mi se scurgea printre degete, parca nu ma abandona in uitare.
A fost o vreme cand pentru fiecare palma primita varsam lacrimi, ma caiam, dar nu ma resemnam.
A fost o vreme cand sa cad si sa ma ridic era la ordinea zile.
A fost o vreme cand puteam sa plang linistit cand lovit ma ridicam si imi continuam drumul.
A fost o vreme cand visam la orice si a doua zi credeam in visul meu.
A fost o vreme cand iubeam toata lumea si ei ma iubeau.
A fost o vreme cand urmarind-o toata ziua ii aratam ca o plac, poate chiar ca o iubesc, desi mai mult ca sigur nu stiam ce insemna iubirea.
A fost o vreme cand puteam sa ma comport ca un copil fara ca cineva sa ma judece.
A fost o vreme cand credeam ca a fi politicos si a-i respecta pe ce din jur imi aduce respectul lor.
A fost o vreme cand credeam ca toti oamenii sunt buni indiferent cat de rai pareau la prima vedere.
A fost o vreme cand orice greseala facuta nu ma urmarea prea mult timp, iar consecintele erau fie minime, fie, de cele mai multe ori, inexistente.
A fost o vreme cand ulita pe care ma jucam toata ziua era cel mai frumos loc de pe pamant.
A fost o vreme cand luam totul asa cum era, cand nu eram atent la detalii, cand nu interpretam.
A fost o vreme cand credeam ca eram pregatit sa dau piept cu viata, s-o infrunt.
A fost o vreme cand ma grabeam sa cresc.
A fost o vreme ...

marți, 9 noiembrie 2010

Nu mai cred ...



Nu mai cred in oameni. Pot spune ca nu mai astept nimic bun de la nimeni. Intodeauna am incercat sa vad lucrurile bune din ei si am fost dezamagit de faptul ca in spatele lucrurilor rele pe care le-am vazut la inceput nu sunt altceva decat si mai multe lucruri rele. Nu mai cred in calugarii care imediat cum ies pe poarta manastirii isi aprind tigara si injura nonsalant, mai rau ca tipa de la coltul strazii care incearca sa faca "un ban cinstit" pe "munca sa cinstita". Nu mai cred in faptul ca fiecare lucru in viata se plateste, am vazut contrariul de prea multe ori. Nu mai cred ca exista "Adevar" absolut, poate doar minciuna perfecta. Nu mai cred de mult ca binele castiga intodeauna; raul are prea multe mijloace ca sa iasa invingator. Nu ma cred intr-un echilibru universal. Nu mai cred in politicieni falsi care sustin cu inflacarare ca imi vor binele, dar cu prima ocazie imi demonstreaza contrariul. Nu mai cred in prieteni fatarnici. Nu mai cred ca zambind azi maine imi va fi mai bine. Nu mai cred ca viata este chiar asa frumoasa cum credeam candva. Nu mai cred ca noi oamenii stim cu adevarat unde sa tragem linia dintre bine si rau. Nu mai cred ca noi oamenii stim cu adevarat unde sa tragem linia dintre dragoste si dezamagire. Nu mai cred in nimic si in nimeni. Fiecare dintre noi are dreptul la dezmagire. Sunt dezamagit de societate, dezamagit de prieteni, dezamagit de straini. Devin incetul cu incetul un ateu. Incep sa-mi pierd credinta pana si in mine. Incep sa nu mai cred in nimic. Incep sa nu mai cred ca maine va fi mai bine. Incep sa nu mai cred ....